Nu de mult, i-am dat 1 leu unui copil de 10 ani. Pentru că uneori nu mă pot abține să nu fac și o glumă, mai ales că puștiul părea tare fericit, l-am tachinat: „eh, acum ești… bogat!” După câteva minute de frământare, în modul cel mai sincer și preocupat, copilul s-a întors către mine și m-a întrebat: „Mike, un leu e mult sau puțin?” (n.m. : „Mike” este numele sub care mă cunosc și mă alintă toți cei dragi, nu cel din buletin). La început mi s-a părut amuzant. Nu pentru multă vreme, însă… Am realizat, cu amărăciune, cât de greșit a fost (sau nu a fost) îndrumat acest copil – de altfel unul briliant – într-un domeniu de maximă importanță pentru tot restul vieții sale.
Credem că este important ca micuții noștri să învețe, încă de mici, cum să se raporteze la resursele financiare. Este crucial ca ei să cunoască valoarea acestora, să învețe de unde vin ele, cum pot fi gestionate – de la o cheltuire înțeleaptă și până la investire și, mai mult chiar, la dărnicie. Poate că, asemenea nouă, ați hotărât că un pas important în acest proces este să începeți să alocați, în mod regulat, o sumă de bani pe care copiii să învețe cum să o gestioneze și care să crească treptat, odată cu vârsta și maturizarea. Se nasc întrebări care ne macină pe toți, poate cea mai frecventă dintre ele fiind ”cât”? Care să fie suma potrivită, conform vârstei, capacității de gestionare, posibilității părinților, etc.? Mai sunt însă și alte întrebări, la fel de importante, și care nu ar trebui să fie trecute cu vederea… Citește mai departe…