Educația financiară a copiilor: ”Le dăm bani copiilor? De ce? De la ce vârstă? Cât? Cum? Pentru ce?”

Octombrie 18, 2015

1

Nu de mult, i-am dat 1 leu unui copil de 10 ani. Pentru că uneori nu mă pot abține să nu fac și o glumă, mai ales că puștiul părea tare fericit, l-am tachinat: „eh, acum ești… bogat!” După câteva minute de frământare, în modul cel mai sincer și preocupat, copilul s-a întors către mine și m-a întrebat: „Mike, un leu e mult sau puțin?” (n.m. : „Mike” este numele sub care mă cunosc și mă alintă toți cei dragi, nu cel din buletin). La început mi s-a părut amuzant. Nu pentru multă vreme, însă… Am realizat, cu amărăciune, cât de greșit a fost (sau nu a fost) îndrumat acest copil – de altfel unul briliant – într-un domeniu de maximă importanță pentru tot restul vieții sale.

Credem că este important ca micuții noștri să învețe, încă de mici, cum să se raporteze la resursele financiare. Este crucial ca ei să cunoască valoarea acestora, să învețe de unde vin ele, cum pot fi gestionate – de la o cheltuire înțeleaptă și până la investire și, mai mult chiar, la dărnicie. Poate că, asemenea nouă, ați hotărât că un pas important în acest proces este să începeți să alocați, în mod regulat, o sumă de bani pe care copiii să învețe cum să o gestioneze și care să crească treptat, odată cu vârsta și maturizarea. Se nasc întrebări care ne macină pe toți, poate cea mai frecventă dintre ele fiind ”cât”?  Care să fie suma potrivită, conform vârstei, capacității de gestionare, posibilității părinților, etc.? Mai sunt însă și alte întrebări, la fel de importante, și care nu ar trebui să fie trecute cu vederea… Citește mai departe…

Reclame

Depresia la adolescenți

Octombrie 16, 2015

lonely teen

Cei mai mulţi dintre noi ne gândim la anii adolescenţei ca la unii dependenţi de toane, plini de tot felul de turbulenţe. Dacă este adevărat că cei mai mulţi dintre adolescenţi au parte de suişuri şi de coborâşuri emoţionale, cercetările recente au scos la iveală faptul că aceste „toane” nu sunt în mod obligatoriu parte a acestei perioade a vieţii. De fapt, adolescenţii care par trişti sau apăsaţi timp de mai multe săpătămâni, ar putea de fapt să dea piept cu… depresia! Se estimează că între 11 şi 14% dintre adolescenţi sunt deprimaţi clinic.  Aşa că nu ignoraţi schimbările comportamentale şi nu le catalogaţi în mod automat ca faze ale adolescenţei. Dacă aţi observat oricare dintre simptomele de mai jos, luaţi în calcul probabilitatea ca adolescentul să fie deprimat şi, prin urmare, încercaţi să căutaţi ajutor pentru el.

SEMNE ȘI SIMPTOME Citește mai departe…


Strategii de bun simţ pentru modelarea comportamentului copiilor

Octombrie 15, 2015

Bad-Behaviour

Într-una dintre zilele în care biserica noastră a organizat un club biblic de vacanţă, unul dintre copii a trebuit să recite versetul: “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată“ (Psalm 139:14a). Aşa cum se întâmplă adesea la frumoasa vârstă a copilăriei, ceea ce a spus piciul a fost un… deliciu pentru toţi adulţii prezenţi:

“Te laud că sunt o FACTURĂ atât de minunată”.

Nu ştiu cât de mult sunt copiii noştri ancoraţi în realităţile economice ale adulţilor şi de ce ”factura” a ajuns un cuvânt mai cunoscut decât ”făptura”. Părinţii vor şti însă, cu certitudine, că un mare adevăr este exprimat prin această nevinovată greşeală. Primim, o singură dată, aceste mici ”facturi”, însă, de cele mai multe ori, plata lor se întinde pentru tot restul vieţii. Ele ne aduc multe bucurii, dar ne pot aduce şi multă durere.  Ceea ce copiii noştri vor deveni depinde, în mare parte, de ceea ce plătim sau nu plătim din factura primită direct de la Tatăl ceresc. Citeşte mai departe…


Copiii fac ceea ce văd…

Iunie 1, 2012

Foto: guardian.co.uk

Nu o dată mi-a fost dat să observ cum părinții sunt indignați pe anumite atitudini ale copiilor lor. Mai mereu, întrebarea le pleacă  de pe buze asemeni unui bumerang: Cum este posibil așa ceva? Cu cine seamănă?. În cazurile cele mai ipocrite, dar și mai dese. soluția simplă este să dăm vina pe partener, pe școală, pe biserică, pe vecini ori pe copiii lor… Rareori, însă, ne gândim că poate are legătură cu noi, cu exemplul pe care îl oferim copiilor pe care Dumnezeu ni i-a lăsat în grijă pentru o vreme și care sunt un dar de le El.

Îmi amintesc și acum o situație în care una dintre nepoțelele noastre s-a retras într-unul din colțurile casei (avea nu mai mult de 2-3 anișori) împreunând mânuțele și nu s-a rugat, așa cum ne-ar placea să știm, ci a început să repete obsesiv unul dintre cuvintele acelea urâte care apar scrise pe garduri, pe ziduri, pe mașini și limbile oamenilor. Atunci când mama ei a înțeles ce zice, a luat-o razna cu totul, trecând la o abordare hai să-i spunem fizică și foarte categorică a problemei. A explodar cu totul, dezlănțuindu-se. Am întrerupt-o, scăpând îngerașul de jordie, după care am luat-o deoparte, să o întreb dacă în vocabularul ei curent se găsește acel cuvânt. Cum vă închipuiți, răspunsul a fost da. ”Dar în vocabularul tatălui?” am întrebat. Well, asta era o întrebare la care tot cartierul știa să-mi răspundă… ”Atunci, i-am zis, de ce te miri că fetița ta procedează la fel? Ești supărată pe ea sau pe tine sau pe voi?”…

Copiii ne văd, ne observă. Copiii învață de la noi. Copiii vor face la fel într-o zi, pentru că le suntem modele. Dacă vrei un copil care să crească frumos și educat, revizuiește-ți propria viață și propriul caracter. Nu merge pe principiul: ”Să nu faci ce face popa, ci să faci ce spune popa”, adaptat pruncilor. Pune genunchiul jos și cere înțelepciune de sus pentru a-i crește așa cum se cuvine. Fii gata să îți recunoști greșelile și să te schimbi, de dragul tău, de dragul lor, de dragul Celui care și-a dăruit Fiul ca tu și fiii tăi să puteți fi fericiți.

Într-una dintre piesele rap crestine care mi-au rămas în cap cu ani în urmă, artiștii recitau sec și cu o oarecare tristețe în glas:

”Va veni vremea, omule, când tu vei plânge. Viitorul are răbdare, timpul încet se scurge. Lacrimi garantat vor curge pentru el. Ai să spui: „Doamne, era doar un băiețel! Cum a putut s-ajung-aici? Cum a putut să cadă?” Vina ești tu, educația ta eronată! Adu-ți aminte: compromisuri tacite; tu părinte vagabond – el băiat cuminte! Ți-a preluat ștafeta. Ce, nu vezi ? N-ai minte! Halal părinte! Halal părinte!”

Vă las să reflectați, nu înainte de a vă propune un clip apărut în urmă cu câțiva ani, și care continuă să mă impresioneze.

VIDEO: An Advertisement from NAPCAN, to help promote a child friendly Australia


Când și cum vom discuta cu copiii noștri despre sex?

August 9, 2011

Părinții sunt îngroziți de momentul în care trebuie în sfârșit să poarte această discuție. A vorbi cu proprii copii despre sex nu este, cu siguranță, un subiect confortabil pentru cei mai mulți dintre părinți, dar este de o importanță vitală, spune Jim Burns, expert în creșterea și educarea copiilor. Copiii care cresc în această cultură saturată de erotism sunt bombardați cu tot felul de mesaje contradictorii despre sex. Din moment ce nu toate informațiile acestea sunt precise sau bazate pe Scriptură, ei au nevoie să primească adevărul din surse sigure, de încredere. Aici este momentul în care părinții trebuie să intre în scenă.

Pentru a-i ajuta pe părinți în abordarea acestui subiect Burns a scris cartea Teaching Your Children Healthy Sexuality: A Biblical Approach to Prepare Them for Life (Învățându-i sexualitatea pe copiii tăi: o abordare biblică ce-i va pregăti pentru viață). El oferă sfaturi despre cum și când să vorbim cu copiii și oferă răspunsuri la cele mai comune întrebări pe care copiii le pun.

Este important să ne concentrăm, spune el, pe a-l ajuta pe copil să-și dezvolte o așazisă ”teologie a sexualității sănătoase”. În esență aceasta s-ar traduce prin promovarea înțelegerii că Dumnezeu a creat sexul și că, în cadrul și limitele căsniciei, El numește sexul ”bun”. Dezvoltarea unei sexualități sănătoase înseamnă, de asemenea, să-i ajutăm pe copii să înțeleagă cum pot trăi o viață bazată pe integritate sexuală, ceva ce trece dincolo de actul fizic, devenind un patern mental după care vor opera chiar și când vor deveni adulți.

Jim Burns oferă următoarele sugestii și sfaturi părinților:

Conversațiile trebuie să fie regulate, continue și adaptate vârstei Citeşte mai departe…


Părinte „bun” vs Părinte responsabil (3)

August 28, 2010

foto: liveintentionally.org

Părintele „bun”: „eu sunt îndreptăţit, tu îmi eşti dator„.

Acest părinte este mult prea preocupat cu corectitudinea. Vine în întâmpinarea copilului cu obligaţiuni.

Copilul părintelui “bun” nu dezvoltă încredere în ceilalţi. El vede viaţa ca fiind nedreaptă şi învaţă a profita de pe urma celorlalţi.

Părintele responsabil: „cred în respectul reciproc”.

Acest părinte promovează egalitatea, încurajând respectul mutual. El evită să-l facă pe copil să se simtă vinovat.

Copilul părintelui responsabil dezvoltă respect pentru sine şi pentru ceilalţi. El are sentimente sociale crescute. Are încredere în alţii.

Sursa: Dr. Benjamin Keyes, Regent University


Se poate face școală și de acasă?

August 26, 2010

Studii recente indică faptul că educația în familie, cunoscută sub numele de ”home-schooling”, este forma de educație cu cea mai rapidă dezvoltare din America.

S-a estimat faptul că între 2 milioane și 2,5 milioane de copii sunt astăzi educați în acest mod. De asemenea, studiul indică creșterea cu 74% a numărului de copii ce primesc educație acasă în ultimii 8 ani.

Conform aceluiași studiu, numărul va continua să crească, astfel că se anticipează că, în anul 2015, 5 milioane de copii vor fi școlarizați acasă, ceea ce va reprezenta unul din zece copii aflați la vârsta școlarizării.

Liceul în sistem home-schooling nu mai este un teritoriu necunoscut. O mulțime de absolvenți ai acestui sistem deja culeg roadele la locul de muncă, în armată, în familiile lor, ori în colegiile din toată țara”, declară purtătorul de cuvânt al Home-School Legal Defense Association.

Rezultatele sunt bazate pe cercetarea făcută de National Home Education Research Institute și de către National Center for Education Statistics, instituție finanțată guvernamental.

Mă întreb în ce măsură un astfel de sistem ar avea și la noi aceleași rezultate spectaculoase. În condițiile în care, tot mai des, școala pare o loterie pentru părinții veșnic îngrijorați de calitatea învățământului dar și de mediul la care copiii sunt expuși și care, de multe ori, strică buna educație primită acasă, în loc de a o duce mai departe.

Sursa: CBN