Tu cu cine ai alege să servești cina?

Martie 12, 2016

Dacă ai putea, cu cine ai alege să iei cina? Cu o vedetă de top, cu un politician, cu un sportiv de performanță? Părinții din clipul care urmează au fost invitați să răspundă la această întrebare. La sfârșit au avut oportunitatea să vadă cum au răspuns copiii lor la aceeași provocare. Răspunsurile celor mici au reprezentat un șoc pentru aceștia, oferindu-le o lectie despre dragoste, despre priorități dar și despre cât de imporanți sunt ”babacii” în viețile lor.

VIDEO:Tu cu cine ai alege sa iei cina?”, postat pe pagina de Facebook Christian Passion.

Anunțuri

Strategii de bun simţ pentru modelarea comportamentului copiilor

Octombrie 15, 2015

Bad-Behaviour

Într-una dintre zilele în care biserica noastră a organizat un club biblic de vacanţă, unul dintre copii a trebuit să recite versetul: “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată“ (Psalm 139:14a). Aşa cum se întâmplă adesea la frumoasa vârstă a copilăriei, ceea ce a spus piciul a fost un… deliciu pentru toţi adulţii prezenţi:

“Te laud că sunt o FACTURĂ atât de minunată”.

Nu ştiu cât de mult sunt copiii noştri ancoraţi în realităţile economice ale adulţilor şi de ce ”factura” a ajuns un cuvânt mai cunoscut decât ”făptura”. Părinţii vor şti însă, cu certitudine, că un mare adevăr este exprimat prin această nevinovată greşeală. Primim, o singură dată, aceste mici ”facturi”, însă, de cele mai multe ori, plata lor se întinde pentru tot restul vieţii. Ele ne aduc multe bucurii, dar ne pot aduce şi multă durere.  Ceea ce copiii noştri vor deveni depinde, în mare parte, de ceea ce plătim sau nu plătim din factura primită direct de la Tatăl ceresc. Citeşte mai departe…


Copiii fac ceea ce văd…

Iunie 1, 2012

Foto: guardian.co.uk

Nu o dată mi-a fost dat să observ cum părinții sunt indignați pe anumite atitudini ale copiilor lor. Mai mereu, întrebarea le pleacă  de pe buze asemeni unui bumerang: Cum este posibil așa ceva? Cu cine seamănă?. În cazurile cele mai ipocrite, dar și mai dese. soluția simplă este să dăm vina pe partener, pe școală, pe biserică, pe vecini ori pe copiii lor… Rareori, însă, ne gândim că poate are legătură cu noi, cu exemplul pe care îl oferim copiilor pe care Dumnezeu ni i-a lăsat în grijă pentru o vreme și care sunt un dar de le El.

Îmi amintesc și acum o situație în care una dintre nepoțelele noastre s-a retras într-unul din colțurile casei (avea nu mai mult de 2-3 anișori) împreunând mânuțele și nu s-a rugat, așa cum ne-ar placea să știm, ci a început să repete obsesiv unul dintre cuvintele acelea urâte care apar scrise pe garduri, pe ziduri, pe mașini și limbile oamenilor. Atunci când mama ei a înțeles ce zice, a luat-o razna cu totul, trecând la o abordare hai să-i spunem fizică și foarte categorică a problemei. A explodar cu totul, dezlănțuindu-se. Am întrerupt-o, scăpând îngerașul de jordie, după care am luat-o deoparte, să o întreb dacă în vocabularul ei curent se găsește acel cuvânt. Cum vă închipuiți, răspunsul a fost da. ”Dar în vocabularul tatălui?” am întrebat. Well, asta era o întrebare la care tot cartierul știa să-mi răspundă… ”Atunci, i-am zis, de ce te miri că fetița ta procedează la fel? Ești supărată pe ea sau pe tine sau pe voi?”…

Copiii ne văd, ne observă. Copiii învață de la noi. Copiii vor face la fel într-o zi, pentru că le suntem modele. Dacă vrei un copil care să crească frumos și educat, revizuiește-ți propria viață și propriul caracter. Nu merge pe principiul: ”Să nu faci ce face popa, ci să faci ce spune popa”, adaptat pruncilor. Pune genunchiul jos și cere înțelepciune de sus pentru a-i crește așa cum se cuvine. Fii gata să îți recunoști greșelile și să te schimbi, de dragul tău, de dragul lor, de dragul Celui care și-a dăruit Fiul ca tu și fiii tăi să puteți fi fericiți.

Într-una dintre piesele rap crestine care mi-au rămas în cap cu ani în urmă, artiștii recitau sec și cu o oarecare tristețe în glas:

”Va veni vremea, omule, când tu vei plânge. Viitorul are răbdare, timpul încet se scurge. Lacrimi garantat vor curge pentru el. Ai să spui: „Doamne, era doar un băiețel! Cum a putut s-ajung-aici? Cum a putut să cadă?” Vina ești tu, educația ta eronată! Adu-ți aminte: compromisuri tacite; tu părinte vagabond – el băiat cuminte! Ți-a preluat ștafeta. Ce, nu vezi ? N-ai minte! Halal părinte! Halal părinte!”

Vă las să reflectați, nu înainte de a vă propune un clip apărut în urmă cu câțiva ani, și care continuă să mă impresioneze.

VIDEO: An Advertisement from NAPCAN, to help promote a child friendly Australia


Copiii sunt expuși la sex și la TV, nu doar pe internet!

August 10, 2011

Photo: saidaonline.com

Un studiu recent vine cu câteva vești bune pentru părinții care sunt îngrijorați de faptul că micuții lor sunt afectați de sexul expus pe intenet.

Vestea bună? Cei mai mulți copiii chestionați în cadrul unui nou studiu spun că nu sunt expuși la multe materiale cu caracter sexual pe  internet.

Vestea proastă (era și una din asta, ce credeați…)? Cei mai mulți dintre copii afirmă contrariul despre televiziune și muzică.

Conform USA Today, între 16 și 25% dintre copiii chestionați în cadrul studiului afirmă că sunt expuși la materiale cu caracter sexual pe internet, în timp ce 75% dintre aceștia afirmă că sunt expuși la acestea la TV, iar 69% în muzica pe care o urmăresc. Datele sunt preluate dintr-un studiu publicat de magazinul Pediatrics. Directorul acestei cercetări, Michele Ybarra de la Internet Solutions for Kids, coordonează un studiu longitudinal, care urmărește un grup de 1500 de copii, timp de 6 ani. Ea și-a prezentat studiul în cadrul întâlnirii anuale a Asociației Americane de Psihologie (American Psychological Association’s). Citeşte mai departe…


Rugăciunea unei fetiţe pentru părinţii ei…

Noiembrie 6, 2010

Dincolo de hilarul din spatele ideii, realitatea ilustrată e una tragică şi ar trebui să ne pună pe gânduri… Vă invit să reflectaţi şi să le redaţi copiilor voştri locul pe care îl merită.


Perspective ale disciplinării copiilor

Iulie 8, 2010

Cum vă disciplinați copiii? Este pedeapsa corporală una dintre metodele pe care le folosiți, sau considerați că aceasta ar trebui scoasă în afara legii?

Cea mai mare parte a adulților este de acord că a plezni un copil care nu este cuminte nu reprezintă un risc major pentru bunăstarea acestuia, conform unui studiu recent, realizat de către „The Children Society”, o organizație nonguvernamentală ce militează pentru drepturile copiilor.

Rezultatele pot fi privite ca o lovitură în plub împotriva celor ce militează eliminării depline a pedepsei corporale, care încearcă de multă vreme să convingă părinții că pedeaspsa corporală este în detrimentul bunăstării copiilor.

Studiul relevă faptul că două treimi dintre adulții chestionați nu cred că pedeapsa corporală reprezintă un risc major pentru copii.

Reguli

Dr. Patricia Morgan, un cunoscut autor de științe sociale, apreciază rezultatele studiului, spunând: „Este o mare prăpastie între ce cred părinții și ce le spun reprezentanții campaniei. Toate cercetările existente indică faptul că copiii ce au părinți foarte permisivi crează mai multe probleme decât cei cărora li s-au trasat limite și li s-au impus reguli, iar cei la care s-au folosit pedeapsa fizică pentru încălcarea acestor reguli o duc mai bine. Părinții au dreptate.”

Cercetările dezvăluie că 32% dintre respondenți consideră pedeapsa corporală ca fiind un risc minor, iar 36% un risc mediu.

Pedepse

În contrast, 33% dintre cei chestionați au considerat că pedeapsa fizică reprezintă un risc major.

Dar Bob Reitemeier, Director Executive al The Children Society, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rezultate. El a spus: „Violența fizică este ceva de care copiii ar trebui, în mod categoric, protejați. Cercetarea a evidențiat o alarmantă lipsă de griji la o treime din oamenii chestionați cu privire la părinții ce își lovesc copiii”.

Dezacord

„Copiii reprezintă singurul grup de oameni din această țară care pot fi legal loviți cu regularitate de către alții, fiind prea puțin protejați de lege”.

Remarca de mai sus a fost contrazisă, însă, de către Dr. Morgan, care spune: „Copiii sunt singurii oameni care pot fi trimiși în pat, la culcare, de către alții. Asta înseamnă că este și greșit?”

Rezultatele obținute de un studiu mai amplu, realizat de cercetătorii de piață ai GfK NOP, realizat pe 2047 de adulți, indentifică principalele riscuri întâmpinate de copiii între 6 și 15 ani, în șase diferite scenarii.

Părinții… Urmăriți penal?

În primele luni ale acestui ani, specialiști ai Consiliului Europei au afirmat că părinții care își lovesc copiii ar trebui urmăriți penal pentru agresiune.

Militanții pentru drepturile familiei, pe de altă parte, și-au exprimat îngrijorarea că „o minoritate vocală” ca cea a activiștilor este pe cale de a submina autoritatea părinților de a-și disciplina proprii copii.

Maud de Boer-Buquicchio, Asistent al Secretatului General al Consiliului Europei, spune: „Interzicerea tututor pedepselor corporale este un imperative legal și cred că Marea Britanie va face urgent acest pas esențial.”

Corecții

Ea a afirmat de asemenea și faptul că lovituri blânde, care nu lasă semne, pot afecta copilul din punct de vedere psihologic, atacând abordarea comună părinților din Marea Britanie, care este „unul cu autoritate”.

Dar Norman Wells, Director al Family Education Trust, spune: „Părinții, și nu guvernele naționale, au responsabilitatea ocrotirii copiilor, a cultivării și corectării lor, atunci când este necesar”.

Ce vom spune noi?

Orice părinte sănătos și responsabil cunoaște beneficiile aplicării, la timp și cu măsură, a metodei disciplinare care îl poate durea și pe cel ce o aplică. Scriptura nu o denunță, ba chiar încurajează folosire ei. Cconsider că metoda trebuie limitată și chiar eliminată la o anumită vârstă. Cu toate acestea, este absurd să considerăm corecția fizică ilegală și distructivă în totalitatea ei, demonizând o întreagă generație de părinți iubitori și bine intenționați și transformându-i în agresori .

În egală măsură, mă dezic și elimin de pe listă excesele și abuzurile de orice fel și încurajez folosirea cu precădere a metodelor nonviolente de educație, mult mai eficiente odată cu creșterea copilului. Disciplinarea copilului este o artă trebuie să aibă în vedere comunicarea și aplicarea consecințelor, dar mai ales zidirea unei legături bazate pe încredere și respect, făcând abstracțiile de metodele deformate cu care cei mai mulți dintre noi am fost crescuți. În plus, nu uitați să-i acordați copilului vostru timpul, atenția, respectul și încrederea care i se cuvin, în cadrul unei relații ce presupune multe renunțări și sacrificii, dar care merită experimentată!

 Ne vom întoarce la subiect, pentru a-l dezvolta, ca fiind unul de maximă importanță pentru toți babacii care vor să devină și buni părinți!

Sursa: faithfulnews